Ungaria
Numele oficial: Ungaria (Magyarország);
Codul de țară ISO: HU;
Ora oficială: Central European Time (CET);
Prefixul telefonic de țară: +36;
Populație: 10.174.000 locuitori;
Moneda: forint (HUF);
Capitala: Budapesta (1.740.041 locuitori);
Alte oraşe: Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs, Győr;
Forma de guvernământ: Republică parlamentară;
Localizare: Europa Centrală, în bazinul mijlociu al fluviului Dunărea;
Vecini: Serbia și Croația la sud; Slovenia și Austria la vest; Slovacia și Ucraina la nord; România la est;
Suprafaţa: 93030 km²;
Relief:
Peste 2/3 din suprafața Ungariei este ocupată de câmpie: Câmpia Panonică, Câmpia Tisei, Câmpia Balatonului, Câmpia Cumaniei.
Munții ocupă suprafețe reduse și au altitudini mici: Muntii Matra - cei mai înalți din Ungaria, cu vârful Kekes, de 1015 m, Munții Bukk și Zemplen, ramificații ale Carpaților.
Rețeaua hidrografică:
Dunărea străbate Ungaria pe direcțiile V-E și N-S, în partea centrală. În Kiss Alfold curge râul Raba, iar Alfoldul este străbătut de Tisa, care primește ca afluenți principali Someșul, Crișul și Mureșul. În vest, la poalele Munților Bakony, se află cel mai mare lac din Ungaria, lacul Balaton, legat de Dunăre prin canalul Sio.
Vegetație:
Vegetația predominantă este de silvostepă și stepă (denumită "pustă"), la care se adaugă suprafețe de păduri de foioase.
Climă: temperat continentală, cu veri calde cu niveluri generale scăzute de umiditate și ierni reci cu zăpadă. Temperatura maximă medie din timpul verii este între 23–28° C iar temperatura minimă medie din timpul iernii este între −7 și −3° C.
Budapesta
Orașul Budapesta apare oficial în cronici în anul 1148; reconstruit după 1285 în timpul domniei Regelui Bela al IV-lea și cunoscând dezvoltări succesive în timpul domniilor lui Sigismund de Luxemburg și Matei Corvin, între anii 1526-1686 orașul ajunge sub ocupație otomană. Începând cu 1873, prin unirea celor trei localități (Obuda, Buda și Pest) ridicate de o parte și de alta a fluviului, se poate vorbi de orașul unitar Budapesta, capitala Ungariei. Buda este zona de locuit și de odihnă a capitalei, iar Pesta este centrul administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu mari stabilimente de divertisment.
Budapesta deține un palmares impresionant de monumente, așezăminte istorice și culturale: 233 de muzee și galerii, 237 monumente istorice, 35 de teatre și 2 teatre de operă, 12 săli de concerte, 13 universități. Budapesta este considerat principal centru urban din Europa Centrală, fiind clasat pe locul 3 din 65 de orașe, este apreciat ca orașul din zona est europeană cu cel mai înalt indice al calității vieții iar în clasificările Forbes este situat pe locul 7 din Europa ca nivel de trai. Cartierul Buda și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista Patrimoniului UNESCO. Budapesta este vizitată anual de circa 20 de milioane de vizitatori, fiind cea mai vizitată capitală din Europa Centrală după Praga.
Scurt istoric
896: sub conducerea lui Arpad, triburile maghiare s-au unit, stabilindu-se în Câmpia Panoniei. El este fondatorul dinastiei arpadiene, cea mai veche dinastie maghiară.
1001: Ştefan (István) este încoronat rege și, astfel, ia fiinţă regatul creștin maghiar. Evenimentul s-a desfăşurat la Esztergom, iar Ştefan a primit o coroană de la Papa Silvestru al II-lea. După moarte, el a fost canonizat, fiind cunoscut azi ca Sfântul Ştefan.
1241-1242: are loc invazia mongolă. Ungaria a fost devastată de hoardele tătare şi mongole, conduse de Batu Han. Cea mai dureroasă înfrângere a avut loc pe câmpul de la Mohi. În urma evenimentelor, regele Bela al IV-lea a comandat construirea mai multor castele de piatră, fortificate.
1301-1308: s-a încheiat domnia dinastiei arpadiene. Până la venirea lui Carol Robert de Anjou, în Regatul ungar s-a instaurat interregnul.
1342-1382: domnia lui Ludovic I al Ungariei. El anexează regatului Dalmaţia şi înfiinţează prima universitate maghiară, la Pecs.
1456: armata maghiară condusă de nobilul transilvănean Iancu de Hunedoara învinge Imperiul Otoman în Asediul Belgradului.
1458-1490: domnia regelui Matias. Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, intrând în rândul ţărilor occidentale.
1526: ungurii sunt înfrânţi de către Imperiul Otoman la Mohacs. Începe supramaţia otomanilor, care durează 150 de ani.
1541: Capitala Buda este cucerită, iar Ungaria este împărţită în trei părți: partea vestică rămâne sub conducerea Imperiului Habsburgic, zona centrală Transilvania rămâne pentru o perioadă principat independent, iar zona estică devine provicie otomană.
1687: maghiarii recuperează Buda. În scurt timp, împăratul habsburg Leopold I alungă turcii definitiv.
1703-1711: principele Transilvaniei, Francisc Rákóczi II, a condus o răscoală împotriva dominaţiei habsburgice. Ei au reuşit să învingă în câteva bătălii, dar cum ajutorul promis din partea Franţei nu a venit, au fost învinşi în cele din urmă.
1848: în Pesta a izbucnic revoluţia şi împăratul habsburgic a fost detronat. Un an mai târziu, cu ajutorul armatei ruseşti, revoluţia a fost înăbuşită.
1867: Ungaria devine parte autonomă în imperiu, devenind astfel Imperiul Austro-Ungar.
1873: din unirea oraşelor Pesta, Buda şi Obuda s-a format actuala capitală a Ungariei, Budapesta.
1918: Imperiul Austro-Ungar se destramă în urma Primului Război Mondial. Este proclamată Republica Ungaria.
1920: în urma Tratatului de la Trianon, Ungaria pierde două treimi din teritoriu.
1940: Dictatul de la Viena, prin care România este silită să cedeze Ungariei aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei.
1941: Ungaria intră în război alături de Germania și declară război Marii Britanii şi Statelor Unite. În lupta cu Uniunea Sovietică, o mare parte din armata maghiară a fost distrusă.
1944: Evrei şi ţigani unguri sunt deportaţi în lagăre. Fasciştii preiau guvernarea.
1945: Armata Roşie eliberează Ungaria de sub dominaţia fasciştilor, rămânând la putere.
1947-1948: comuniştii îşi consolidează din ce în ce mai mult puterea.
1956: Revoluţia maghiară. Vine la putere un guvern condus de Nagy Imre, care aduce noi reforme. Revolta este înfrântă de sovietici, care îl aduc la conducere pe Janos Kadar, în timp ce Nagy se refugiază în ambasada Iugoslaviei. Este executat pentru înaltă trădare în 1958.
1999: Ungaria intră în NATO.
2004: Ungaria devine stat membru al Uniunii Europene.