Portugalia

Numele oficial: Republica Portugheză;

Forma scurtă: Portugal;

Codul de țară ISO: pt;

Prefixul telefonic de țară: +351;

Limba oficială: portugheza;

Stat membru al UE: de la 1 ianuarie 1986;

Moneda: euro;

Stat membru al spațiului Schengen: de la 26 martie 1995;

Imn național: A Portuguesa

Sărbătoare națională: 10 iunie (ziua morții poetului Luís Vaz de Camões);

Populație: 10.352.042 locuitori;

Religie: majoritatea portughezilor sunt catolici (80%), iar 6,8% nu au religie. Restul sunt musulmani, evanghelici, creștini ortodocși, budiști, hinduși, evrei.

Forma de guvernământ: Republică semiprezidențială;

Suprafața totală: 92.212 km²;

Localizare: partea continentală este situată în Peninsula Iberică din Europa de Sud-Vest. Este cea mai vestică țară din Europa continentală, având granița de nord și est cu Spania și Oceanul Atlantic la vest și sud. Teritoriul portughez include și două regiuni autonome: Arhipelagurile Azore şi Madeira, din Oceanul Atlantic. Arhipelagul Madeira este alcătuit din insulele Madeira, Porto Santo, Desertas și Selvagens, iar Arhipelagul Azore este format din 9 insule: Santa Maria, São Miguel, Terceira, Graciosa, São Jorge, Pico, Faial, Flores și Corvo.

Clima Portugaliei este caracterizată de ierni blânde şi veri potrivit de călduroase, cu variații, însă, de la o regiune la alta. În nord se înregistrează mai multe precipitaţii şi temperaturi mai joase, iar în zona de interior sunt temperaturile cele mai înalte. La sud de râul Tejo se simte influenţa mediteraneană, cu veri mai lungi şi mai calde. În Arhipelagul Madeira clima este mediteraneană, cu temperaturi blânde și plăcute pe tot parcursul anului, în vreme ce în Azore este temperat oceanică, cu ploi abundente.

Relief:
În nord, relieful este format din munți. Cel mai înalt punct al Portugaliei se află în partea insulară: Mount Pico (2.351 m), în Azore. În sud, spre Algarve, relieful este format mai ales din câmpii. Spre vest, plajele nesfârșite sunt scăldate de Oceanul Atlantic și de soare.

Orașe:
Lisabona - este capitala țării din secolul al XII-lea și cel mai mare oraș cu aproximativ 500 000 de locuitori, și 3 milioane de locuitori în Regiunea Lisabonei;

Porto - este al doilea oraș ca mărime, cu aproximativ 240 000 locuitori și 1,5 milioane în zona Grande Porto;

Guimarães - orașul în care a luat naștere Portugalia;

Aveiro - „Veneția” portugheză;

Coimbra - orașul cu cea mai veche universitate din țară, și una din cele mai vechi din Europa;

Faro - capitala regiunii de sud a Portugaliei, numită Algarve;

Funchal - cel mai important oraș din Arhipelagul Madeira;
Ponta Delgada - capitala administrativă a arhipelagului Azore. 

Istorie:
Portugalia este una din cele mai vechi națiuni din Europa, cu opt secole de istorie.

Înainte de 1143, anul în care regele Dom Afonso Henriques a declarat, în orașul Guimarães, independența de regatele Leonului și Castiliei, și a devenit primul rege al Portugaliei, trecuseră deja prin acest teritoriu fenicieni, greci, cartaginezi, romani, huni, suevi, alani, vandali și popoare din nordul Africii.

În timpul secolelor al XII-lea și al XIII-lea, regii portughezi au lărgit treptat frontierele spre sudul teritoriului, cu ajutorul cruciaților, până când au cucerit în final regiunea Algarve, consolidându-și teritoriul rămas neschimbat până în zilele noastre.

La sfârșitul secolului al XIII-lea, regele Dom Dinis a înființat prestigioasa Universitate din Coimbra, una din cele mai vechi din Europa. În centrele mai importante s-au construit castele, palate și catedrale și s-a definit administrarea teritorială. Dar regatul era prea mic pentru ambițiile monarhilor portughezi. Astfel a început una din cele mai mari aventuri ale umanității (Descoperirile), sub comanda vizionarului Infante Dom Henrique. De-a lungul secolelor al XIV-lea, al XV-lea și al XVI-lea, caravelele portugheze au navigat până în Africa, în îndepărtatul Orient și în inima continentului sud-american. Au cucerit teritorii, au acumulat bogății și au adus în Europa lucruri nemaivăzute până atunci.

Micul regat ajunsese acum cel mai mare imperiu din lume. Portugalia era locul în care se adunau cărturari și mercenari, oameni de știință și pictori, neguțători și poeți, sclavi și prinți. Însă întreaga putere și bogăție au culminat cu moartea tragică a regelui Dom Sebastião, într-o bătălie din nordul Africii, la Alcácer Quibir. Tronul rămas gol a fost ocupat de regii spanioli, care au unit cele două state timp de 60 de ani.

În 1640, Portugalia a reușit să recapete un rege portughez, pe Dom João al IV-lea, care a restaurat independența. În secolul al XVIII-lea, regele Dom João al V-lea, rege absolutist și iubitor al artelor, a construit în Mafra o grandioasă mănăstire-palat, și în Lisabona Apeductul Apelor Libere.

Cu toate acestea, exotica și luxuoasa capitală a regatului a dispărut aproape în întregime în 1755, după un cutremur devastator. Marchizul de Pombal, ministrul regelui Dom José, a fost cel care a inventat o nouă Lisabonă, monumentală și mai bine pregătită pentru a face față furiei naturii.

La începutul secolului al XIX-lea, trupele lui Napoleon au invadat Portugalia și curtea regală s-a mutat în Brazilia, revenind abia 13 ani mai târziu, într-o țară schimbată, slăbită de anii de război. Ideile republicane au început să câștige din ce în ce mai mult teren spre sfârșitul secolului, iar în 1910 a fost instaurată Republica.

După o perioadă plină de tulburări și după participarea în primul război mondial, a apărut Statul Nou (Estado Novo) al lui António Oliveira Salazar, dictatorul care a guvernat țara cu o mână de fier timp de aproape jumătate de secol. Pe 25 aprilie 1974, „Revoluția garoafelor” a restituit portughezilor libertatea și democrația, urmată de decolonizarea din Africa.
Revenită la granițele inițiale, Portugalia s-a îndreptat din nou către Europa. În 1986, țara a aderat la Comunitatea Statelor Europene și, de atunci, portughezii au luat parte cu entuziasm la construcția unei noi Europe, fără să-și uite însă istoria, caracterul și propriile tradiții. 

Muzee și monumente în Lisabona:
- Turnul Belem, construit pe o insulă de pe râul Tagus (Tejo), este unul dintre cele mai simbolice edificii din Lisabona, făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Turnul are înălţimea de 35 de metri şi este construit în stil gotic târziu.
- Mănăstirea Jeronimos, construită în 1502, a fost dedicată realizărilor lui Vasco da Gama. Este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
- Podul Vasco da Gama, cel mai lung pod din Europa (inclusiv viaducte), și al nouălea cel mai lung din lume, cu o lungime totala de 17,2 km
- Cristo Rei, o statuie similară cu statuia lui Hristos din Rio de Janeiro
- Acvariul din Lisabona (Oceanário) se reflectă într-o întindere mare de apă și se poate ajunge la el prin intermediul unui pod cu două etaje. Este al doilea ca mărime din lume.